Photobucket - Video and Image Hosting

Ţara care nu este
     media: 5.00 din 1 vot

Muumipeikko Suomi, cel mai valoros dintre reporterii mahalalei, ne trimite de data asta nişte traduceri, tot ale domniei sale, din opera lui Edith Södergran.




Poetă fără de ţară, rusofinlandosuedeză, îmi scrie Mummipeikko, moartă tânără de tuberculoză, prin 1923, cam în aceeaşi perioadă cu strămătuşa mea Ortansa, care a murit şi ea tânără de tuberculoză. Din ultimele ei zile de viaţă datează, după cum ne informează corespondentul nostru, poezia Ţara care nu este, pe care o s-o găsiţi mai jos. Mummipeikko ne promite mai multe despre Edith Södergran într-un post viitor, iar eu vă promit mai multe într-un post viitor în mahalaua autohtonă, despre Ortansa, strămătuşa mea moartă mult prea tânără de tuberculoză.




Vad är mitt hemland...

Vad är mitt hemland? Är det det fjärran stjärnbeströdda Finland?
Likgiltigt vad. Låga stenar, vältren er på flacka stränder.
Jag står på eder grå granit som på en visshet.
Du visshet, du skall alltid strö lager och rosor på min väg.
Jag är den gudom, som kommer med segrande änne.
Jag är den sälla övervinnaren av det förflutna.

Ce este patria mea…

Ce este patria mea? Este ea indepartata, de stele acoperita Finlanda?
Ce-o fi. Pietre joase, rostogoliţi-vă peste plaje netede.
Eu stau pe granitul vostru gri ca pe o înţelepciune
Tu înţelepciune, tu vei presăra întotdeauna lauri şi trandafiri în drumul meu
Eu sunt divinitatea care vine cu fruntea triumfătoare.
Eu sunt preafericitul învingător al trecutului.

Ord

Varma ord, vackra ord, djupa ord...
De äro som doften av en blomma i natten
den man icke ser.
Bakom dem lurar den tomma rymden...
Kanske de äro den ringlande röken
från kärlekens varma härd?

Cuvinte

Calde cuvinte, frumoase cuvinte, adânci cuvinte…
Ele sunt precum mirosul unei flori în noapte
floare nevazută.
Dincolo de ele se ascunde spaţiul gol…
Sunt ele poate fumul răsucit
din vatra caldă a iubirii?

Landet som icke är

Jag längtar till landet som icke är,
ty allting som är, är jag trött att begära.
Månen berättar mig i silverne runor
om landet som icke är.
Landet, där all vår önskan blir underbart uppfylld,
landet, där alla våra kedjor falla,
landet, där vi svalka vår sargade panna
i månens dagg.
Mitt liv var en het villa.
Men ett har jag funnit och ett har jag verkligen vunnit -
vägen till landet som icke är.
I landet som icke är
där går min älskade med gnistrande krona.
Vem är min älskade? Natten är mörk
och stjärnorna dallra till svar.
Vem är min älskade? Vad är hans namn?
Himlarna välva sig högre och högre,
och ett människobarn drunknar i ändlösa dimmor
och vet intet svar.
Men ett människobarn är ingenting annat än visshet.
Och det sträcker ut sina armar högre än alla himlar.
Och det kommer ett svar: Jag är den du älskar och alltid skall älska.

Ţara care nu este

Mi-e dor de ţara care nu este,
căci ceea ce este am obosit să mai cer.
Luna imi povesteşte în rune argintii
despre ţara care nu este.
Ţara, unde întregul nostru dor minunat se implineşte,
ţara, unde toate lanţurile noastre cad,
ţara, unde ne răcorim fruntea chinuită
în roua lunii.
Viaţa mea a fost o iluzie aprinsă.
Dar un lucru am aflat si un lucru cu adevărat am câştigat –
drumul către ţara care nu este.

În ţara care nu este
acolo merge iubitul meu cu coroana stralucitoare.
Cine este iubitul meu? Noaptea e întunecată
şi stelele tremură drept răspuns
Cine este iubitul meu? Care e numele său?
Cerurile se arcuiesc din ce în ce mai înalt,
şi un copil se îneacă în ceţuri nesfârşite
fără a şti vreun răspuns.
Dar un copil nu e altceva decât înţelepciune.
Şi îşi intinde braţele mai sus de toate cerurile.
Şi vine un raspuns: Eu sunt ceea ce iubeşti şi vei iubi mereu.





  postat de mahalagii in 2007-04-24 20:26 1 comentarii


Comentarii

frumoase poezii.
de simina in data de 2009-02-10 21:57


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile